luni, 10 august 2009

Jurnal 7-8 august



Vineri, 7 august

O zi teribila, va zic! M-am dus putin pana la mine in cutie sa dorm, iar cand m-am trezit era sa fac un atac de inima. Am intrat in sufragerie, ca de obicei, dar nu am mai recunoscut-o. Nu mai erau fotoliile, canapeaua era in alta parte, masa disparuse, soarecii mei nu mai erau de gasit.
Si, peste toate, in mana lui tati un animal sinistru, care scotea un zgomot asurzitor. L-am scuipat, sa stie ca acolo eu sunt sefa, dar nici nu i-a pasat. M-am apropiat de el si am simtit cum vrea sa ma inghita, tragand mult aer spre el. M-am speriat ingrozitor, nu stiam ce s-a intamplat.
Noroc ca m-a luat mami in brate si m-am mai linistit. Si totusi, in sufrageria mea totul era schimbat, iar un animal urias pusese stapanire pe ea, sugand totul de pe covor. Ce spaima!

Pana la urma, s-au potolit lucrurile. Tati l-a facut pe animalul cel rau sa taca si l-a dus departe, iar lucrurile au revenit la locul lor. Acum miroase foarte frumos, foarte proaspat pe peste tot. Asa m-am relaxat, incat am adormit, in timp ce ma jucam cu soarecele legat de bratul fotoliului.

Sambata, 8 august

In sfarsit, liniste! Sper ca au terminat mami tati cu curatenia, ca m-am saturat. Le-am zis sa se potoleasca.
Astazi am descoperit ceva nou: pot urca singurica-singurica in fotoliu, nu mai trebuie sa ma ajute mami sau tati. Urc pe sisal si ajung pe fotoliu, iar acolo ma asteapta o paturica speciala, pe care pot dormi ziua intreaga.
Noua mea pasiune in materie de jucarii sunt papucii lui mami. Imi place sa-i rod, sa ma bag cu capul ei, sa ma lupt cu ei, sau chiar sa dorm pe/ in ei. Sunt niste parteneri de joaca nemaipomeniti, ii recomand oricui.

7 comentarii:

Morticia spunea...

Initial, cand dedeam drumul la aspirator, Bella (pisica mea) se baga dub pat. Dupa o vreme a inceput sa nu mai incapa acolo, iar dupa inca o vreme i-a trecut frica, desi tot nu se fataie prin zona pana nu terminam. Chiti, chiar ai scuipat tu monstrul? Ce neinfricata esti!
P.S. Chiti draga, din locurile prin care dormi, am senzatia ca mai faci doi pasi si adormi pe unde apuci :))

Zazuza spunea...

Peter al nostru e lesinat de frica si in acelasi timp de curiozitate cand vine vorba de aspirator. Nu se apropie prea tare de el, dar unde merge monstrul urlator, merge si el - la o distanta sigura de 0,5 m in spate :)). Altfel, aplauze pentru tati care stapaneste bine monstrul :))!

Zazuza spunea...

ps: noi radem de voi acasa - cu drag si cu simpatie - caci si noi am vrut "sa ii gasim o familie lui Eddie". ne bucuram insa din tot sufletul ca pisica asta v-a ales pe voi ca familie!

Chiti spunea...

Of, stai ca nu e inca batut in cuie, mai negociem :-)

Zazuza spunea...

ei, hai acuma, cum or sa arunce in strada o pisica nevoiasa? basca daca are o labuta defecta... nu cred ca or sa aiba inima nici macar sa te dea in adoptie: cine o sa mai aiba atata grija de tine? in plus, investitia facuta in vizitele de la doctor trebuie amortizata prin nenumarate sedinte de tors si mangaiat. daca te dau, cine o sa mai faca asta?! iti tinem pumnii, Chitisor!

Chiti spunea...

Nu, in strada sigur nu.
Multumesc de incurajari :-)

Chiti spunea...

@Morticia
Pai daca vrei, o invat eu pe Bella sa fie fiara, ca mine.
Si sa stii ca adorm de epuizare, dupa ce alerg prin toata casa dupa soriceii de jucarie.