Inapoi

Gata, s-a terminat vacanta. Gata cu joaca, gata cu distractia, am inceput iarasi munca de fiara serioasa.

Probabil ca va intrebati cum am petrecut in aceste saptamani. Va voi povesti in curand.
Deocamdata munesc sa aflu cate fiare sunt in poza de mai jos, pe care mi-au adus-o mami si tati din locurile pe unde s-au plimbat. Uf, ma cam incurc!

Am plecat in vacanta

Ne auzim la sfarsitul lui septembrie, sa vedem daca va fi vorba despre Imblanzirea fiarei sau Imblanzirea pisicii - ori eu, ori ea.

Chiti (aka Fiara)

Intalnire de gradul 3 (Jurnal 3-8 septembrie)

Zilele astea, de cand nu am mai scris in jurnal, au zburat ca vantul si ca gandul. Vizite, serviciu, joaca... viata curge cam repede pentru o fiara.

In primul rand, ca zilele astea am cunoscut si eu animalul asta de care vorbeste toata lumea: pisica. M-au dus mami si tati la parintii lui tati, adica bunicii mei, unde urmeaza sa-mi petrec vacanta. O sa am doua saptamani vacanta, mami si tati pleaca in concediu, iar eu raman cu bunicii.
Ei bine, bunicii au o pisica. Eu nu stiam cum arata o pisica, chiar ma intrebam. Intram noi acolo, am vazut ca printre picioarele oamenilor se invartea un fel de animalut ciudat, in multe culori. Am crezut ca e o jucarie mai mare. Ne-am asezat noi pe canapea la o vorba, cand vad ca jucaria se apropie si incepe sa... scuipe. Nu am bagat-o intai in seama. A continuat. M-am uitat asa, intr-o doara la ea si m-am gandit: Mai, asta o fi pisica?
Cred ca ea era. Ei bine, nicio branza cu pisicile astea. Nu stiu sa faca nimic. Asta a stat in continuu sa ma pazeasca, m-a privit fix si m-a scuipat. Evident, am ignorat-o, eu sunt o fiara bine crescuta si nu imi plac astfel de manifestari. Asa m-a plictisit, incat intr-un final am adormit.
Ma rog, acum ma cam ingrijoreaza vacanta asta daca trebuie sa am de-a face cu aceasta pisica nesuferita, care nu stie decat sa scuipe. Mie imi place sa staui cu bunicii, pentru ca ma iubesc. Dar am senzatia ca pisica nu s-ar da indarat nici de la a incerca sa se lupte cu mine, mai ales ca e mult mai mare decat mine. In fine, pana la urma va trebui sa-i arat ce poate o fiara.

Dupa aceasta vizita, am trecut si pe la mama si bunica lui mami. M-au mangaiat, m-au rasfatat, nimeni nu m-a scuipat. Am primit si cadouri, mancarica si jucarii, dar si un masaj excelent la pernite. Vaaaai, incantator!

Acasa, am invatat sa pasc iarba, numai ca m-am murdarit ingrozitor pentru ca am intrat cu totul in ea. Eu credeam ca ma pot plimba prin ea, dar se pare ca nu...

Ce sa va mai zic? Mami a pus cateva filmulete cu mine pe Youtube. In sfarsit, de aici cred ca va veni consacrarea, Va trebui sa ma descopere cineva si sa-mi aprecieze talentele, astfel incat sa ajung o vedeta de talie mondiala.

Cand eram mai mica

Ia uitati ce mica eram si ce frumos ma jucam cu tati! Degetele lui sunt foarte gustoase, sa stiti. Filmul este facut pe 7 august, acum o luna aproape. Iar eu am crescut tare mult de atunci.

Jurnal 31 august - 2 septembrie

Luni, 31 august

Iarasi luni, iarasi serviciu! Iarasi trezirea la 6.30, mancat, baut, mangaiat... mami pleaca la serviciu, iar eu ma culc la loc. Obositor, zau asa!

Noroc ca e tati acasa si se joaca cu mine. Desi cam are treaba si nu ma baga tot mereu in seama. Asa ca alerg prin toata casa, sa mai dau jos din kilogram. Un kilogram am, este oficial, am depasit pragul psihologic.
Parca era mai bine cand eram mai mica, puteam intra pe peste tot. Dar atunci nu stiam atatea lucruri cate stiu astazi. De exemplu, stiu sa ma fac ca nu aud cand ma cauta mami si tati. Ma bag undeva, intr-un loc secret, unde nimeni nu stie de mine. Si stau acolo, ascunsa. Nimeni nu stie locurile mele secrete din spatele usilor si de sub biblioteca. Nici mami, nici tati nu stiu nimic, nimic!

Marti, 1 septembrie

Eh, a venit si toamna... Va zic, timpul trece atat de repede! Parca mai ieri era vara si eram micuta, iar astazi suntem in septembrie. Si sunt ditamai fiara, zau asa! Nici nu stiti ce m-am lungit.
Dimineata, cand ma treyesc si ma intind, vad cat de lunga sunt. Si sa stiti ca imi place, pentru ca ajung mult mai bine sa sar pe fotoliu, in canapea, pe pat.
Bine, eu sar pe orice si pe oricine... inclusiv pe mami si tati. Stau ascunsa intr-unul din locurile mele secrete, iar atunci cand ei trec pe acolo sar dintr-o data. Ii sperii groaznic, sa stiti! Pentru ca sunt fioroasa si sar foarte sus.

Miercuri, 2 septembrie

Sunt foarte suparata! Am descoperit ca frumosii mei ochi albastri... s-au facut gri, iar acum parca incep sa se faca verzi-galbui. Zau daca eu credeam asa ceva. In instructiunile mele de folosire scrie ca ochisorii mei sunt albastri.
Mami mi-a zis ca imi pune lentile de contact. Sigur, ii este simplu sa spuna... Parca m-ar fi luat ea si tati de pe strada daca nu aveam ochii asa? Si daca nu urlam ca din gura de sarpe? Si daca nu aveam labuta bolnava? Si boticul roz?

Jurnal 29-30 august

Sambata, 29 august

Parintii astia ai mei sunt... nu stiu cum sa va spun, dar uneori cred ca sunt cam copilarosi. Le arde toata ziua de joaca.

Astazi s-au jucat cu mine. Amandoi deodata! Pur si simplu nu le mai faceam fata, nu mai stiam pe cine sa musc si unde. Vaai, vai! Ce ti-e si cu astia micii! Sunt draguti ei, asa... dar m-au zapacit de cap cu joaca asta a lor in continuu. Ba mami, ba tati, ba amandoi deodata. M-au cam obosit, pana la urma am picat lata de oboseala dupa atata joaca.



Duminica, 30 august

Am descoperit astazi ca detest apa! Ati mai vazut o substanta atat de ciudata? Cand o bei, e buna (nu e ca laptele, dar... merge). Numai ca atunci cand ajunge pe blana, este... udaaa! Brrr, nici nu pot sa vorbesc despre ea, ca parca o simt pe mine. O-ri-bil!
Deci, sfatul meu este sa va feriti de apa. Este uda si scarboasa.