O problema de identitate

Foarte greu imi este in ultima vreme sa inteleg de ce unii imi spun ca sunt o pisicuta dragalasa. In timp ce eu le spun clar: sunt fiara, nu pisica.

Pana la urma am stat si m-am gandit: mai, dar daca or avea dreptate?

Asa ca mi-am facut o mica analiza si am constatat urmatoarele lucruri: dimineata, cand ma trezesc, sunt pisica. Ma frec de picioarele lui mami, ma mangai si ma alint, torc, o las sa ma mangaie si nici macar nu-mi vine s-o musc.

Dupa cateva minute, incepe transformarea: ma arunc pe spate, cu ghearele pregatite de atac, iar cand se apropie de mine, incep sa musc. Iar apoi incepe marea vanatoare: tot ce este in casa devine vanatul meu: pungile, o bucatica de hartie, jucariile. Incep sa ma catar pe peste tot si sa daram tot felul de lucruri. Dar ce nu fac pentru o vanatoare de succes?

Spre seara, oboseala ma doboara. Ochii mi se inchid si ma las cu mare placere rasfatata si mangaiata. Ba chiar si torc. Catre miezul noptii, devin activa si dornica de vanatoare si lupta. Chiar atunci, ai mei se culca - nu stiu deloc sa se distreze.

Concluzia? Dimineata ma trezesc pisica, iar apoi ma transform urgent in fiara.